Ce mai fac, ce-am mai facut si cum mai trece timpul

octombrie 27, 2010 la 8:09 pm | Postat in Uncategorized | 2 comentarii

Cam asa comunic cu Kyra, catelusa mea, pe skype.

Zucuzati imaginile dar prietenul meu a considerat ca asa e bine sa tina aparatul cand a filmat-o pe Kyra :)

Momentan ma confrunt cu o problema din cauza birocratiei, a comunicarii, a neantelegerii formularelor, a documentelor pentru concediu medical. Medicul de la clinica de aici trebuie sa trimita luna de luna concediul medical la organizatia unde lucrez. El a facut o adresa in care spune ca sunt internata in acest spital si nu pot lucra in aceasta perioada deoarece sunt sub tratamentul si observatia lor. Din pacate nu e suficient.Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate nu e multumita, crede ca pot sa stau o ora-doua in clinica si in rest ma pot plimba in voie pe unde vreau. Chiar mi-as dori sa ies daca ar fi posibil, dar e complicat cu acest halou pe cap. Nu ma gandeam ca hartiile imi vor da batai de cap si nu suruburile care sunt prinse de craniul meu. Am intrebat daca exista un anumit formular international pentru concediu  medical. Cei de aici din Zurich doar prin astfel de adrese justifica internarea intr-o clinica. Au mai trmis o adresa in care specifica si codul de boala. Astept raspunsul CAS Arges.

In rest, a fost o zi frumoasa cu mult soare. Am iesit dimineata in curtea spitalului sa ma mangaie razele soarelui, sa respir aer curat.

A venit in vizita la asistente, o colega de-a lor care are o fetita de 3 luni. Curand va trebui sa se intoarca la munca. Aici mamicile au dreptul la doar 3 luni de plata timp in care pot sta cu copilul acasa. Laura a venit cu micuta la mine in camera. O bijuterie de fetita.

Mai citesc, stau de vorba cu familia, cu prietenii.

Tot azi a trecut pe la mine si “Shakira”. S-a intamplat sa purtam aceeasi culoare. E o draguta. Am vorbit despre foarte multe lucruri. Ne simtim atat de bine. E un om deosebit. Stam de vorba de fiecare data, la bufetul din spital.

M-a sunat si Erica. Am povestit cred ca mai mult de o ora . Sunt toti alaturi de mine si ma simt bine chiar daca uneori imi vine sa mai vars cateva lacrimi.

Va iubesc!

Mai vorbim.

2 comentarii »

Feed RSS pentru acest post. Urmăreşte URI

  1. Am descoperit blogul tău din întâmplare – căutând oportunităţi de a-l ajuta pe Zolty – şi mă bucur că eşti optimistă.
    Interesantă povestea ta, serialul cu zile de clinică.
    Săî ai o zi mai bună mâine!

  2. Ma bucur ca iti place!:)


Lasă un răspuns

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

Bloguieşte pe WordPress.com. | Theme: Pool by Borja Fernandez.
Intrări şi comentarii feeds.

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.